Suntem la jumătatea anului 2026. 

Poate te-ai întors deja din vacanță. Poate abia te pregătești să pleci. Poate nu pleci nicăieri, dar ai găsit, într-un colț de zi, un pic de liniște în care lumea nu mai bate cu bocancii în ușă. 

Oriunde ai fi, vreau să-ți las ceva de citit. Nu ceva greu. Nu ceva solemn... O CARTE. 

Nu este o carte care vine să te învețe cum să-ți repari viața în șapte pași, trei respirații și o lumânare așezată strategic lângă ficus. 

Port pantofi cu aripi …ca să calc strâmb cu stil este o carte despre oamenii care au făcut mult timp „ce trebuia”, până când au început să se întrebe ce voiau, de fapt. Despre cei care au fost iubiți, sfătuiți, protejați, corectați, pregătiți, împinși, așezați frumos pe direcția pe care alții o vedeau potrivită pentru ei. Și care, într-o zi, au simțit că pantoful lumii îi strânge. 

Poate nu piciorul era problema. Poate drumul fusese ales de alții. 

Cartea mea nu este o autobiografie cuminte. Nu este self-help. Nu este o carte care promite vindecări lucioase și vieți rezolvate până joi după-amiază. 

Este mai degrabă o carte-obiect despre libertate, familie, talent, revoltă, iubire, pierdere, umor absurd și dreptul de a nu deveni proiectul altora. 

Am scris-o pentru cei care au mers strâmb prin viață nu fiindcă n-au știut să meargă drept, ci fiindcă drumul drept nu-i încăpea. 

Pentru cei care au fost prea sensibili, prea încăpățânați, prea diferiți, prea greu de pus la locul lor. Pentru cei care au simțit că normalitatea cere prea multe șireturi, prea multe explicații și prea multă cumințenie. 

În fragmentele pe care ți le las sa le citești, vei intra în lumea pantofului cu aripi: un pantof prăfuit, imperfect, viu, cu o aripă la vedere și poate una ascunsă în poveste. Vei afla cât de lene mi-a fost să fiu normală.